Coana Mare....

        Ieri am fost telefonat de doamna diriginta sa vin sa-mi iau albumul foto de la scoala.Zis si facut.Azi pe la ora 09:00 am plecat de acasa spre scoala,am ajuns pe la 09:20 .Stand eu si asteptand pe bancile din liceu sa mai vina si alti colegi,sa ne reintalnim iar , sa mai schimbam o vorba,sau o ''glumitza'' cum spunem noi,intr-un timp a aparut si doamna diriginta. Ne-a chemat la dansa in cabinet ne-a dat albumele celor prezenti,apoi ne-am luat la revedere si fiecare la casele lor. Stand in statie la biserica pentru a astepta un maxi-taxi ,deodata din biserica ies mai multe femei,la care doua dintre ele se reintalnesc (presupun eu dupa o lunga perioada de timp ), au inceput sa se imbratiseze si sa se pupe spunand: '' doamna x-ulescu de cand nu v-am mai vazut ,vai ce dor imi era de dumneata..... ''. Apoi dupa o discutie  referitoare la amintiri au inceput sa vorbeasca si de prezent,spunand: '' auzi coana dar ce mai faci acum dumneata?....vai cumatro sunt bolnava rau....'' .......dar ce ai coano?......nu ma simt prea bine cumatro....daca e sa mor te rog eu frumos sa vi si la moartea mea ''.......la care sotul celeilate vine cu o replica,una spun eu foarte ''amuzanta'' : Cumatro de ce sa mai venim la inmormantare,cand tot acolo ne intalnim,daca e tu o sa mori pe strada ta,noi pe strada noastra,dar tot  acolo ne intalnim '',razand. Dupa care oamenii au inceput sa se inveseleasca unul pe celalalt iar totul parea frumos.