miercuri, 1 decembrie 2010

Mentalitatea....

De azi mi-am propus sa invat,dar nu stiu pana cand tine aceasta  autosugestie.Mereu am zis asa si niciodata n-a tinut mai mult decat pana a doua zi.Asta pentru ca nu am o mentalitate puternica si stabila in ceea ce priveste invatatul. Mi-aduc aminte cand eram la liceu si se apropia cate o teza sau vreun test,toata clasa parca era condamnata la moarte,toti aveau niste fete inocente si blajine,eram demoralizati,asta dupa aflarea vesti de la profesoara,apoi venea ziua cea mare,toti panicosi, care mai de care repeta in pauze,punand mainile la urechi si mormaind acolo, nu se intelegea nimic,era galagie,facuta de celelalte clase.Era haos total,colegul meu  n-avea niciun stres, la fel eram si eu.El se baza pe mine,iar eu pe el. Nu mai zic,ca in toate buzunarele colegilor gaseai cate o copiuta,altii si le ascundeau sub maneca bluzei,altii in adidasi,ce sa facem ?! ,vroiam si noi sa luam o nota bunicica.Atunci cand primeai subiectul , te uitai la el si nu mai stiai nimic, cu toate ca unele intrebari le repetasei,dar emotia si panica  te-au facut sa nu-ti mai amintesti.Incercai sa scrii si tu ceva totusi,te intorceai pe la colega din spate,il bateai pe umar pe cel din fata ta dar nici ei nu stiau mare lucru, spuneau mereu: '' atat am scris si eu '' sau '' nu stiu nici eu '',ma obisnuisem cu ideea ca voi da foaia cam goala si ma invinovateam mereu ca nu am invatat.Acum incerc sa nu se mai repete ce a fost odata,iar duminica cand voi sustine primul meu examen la facultate,sper sa am si eu  cateva idei culese cu care sa pot raspunde corect. Doamne ajuta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

WTA

Statistici web
Powered by  MyPagerank.Net